misterul lumii si faptele oamenilor

pe masura ce oamenii avanseaza in varsta sau devin mai intelepti de tineri, ar face bine sa nu confunde cunoasterea lumii cu faptele oamenilor.

de multe ori oamenii se opresc crezand ca daca au cunoscut mai toate faptele oamenilor nu mai au ce trai sau invata, si ca ei “cunosc viata”.

nu. cunosc doar faptele oamenilor care oricum sunt un fel de nebunie fara sfarsit, iar mistelul lumii cere sa fie trait.

 

in aceiasi ordine de idei, castaneda vorbea de centimetrul cub de sansa, care apare din cand in cand in viata oamenilor.

daca sunt atenti si il prind vor avea mult mai repede succes pe drumul cu inima.

o demonstratie vizuala in videoclip despre cum o fapta, marunta in aparenta, poate duce la efecte foarte mari.

 

 

 

Advertisements

10 comments

  1. Coincidența face că… azi dimineață mă gândeam la… șanse. Șanse în general, vin și pleacă….
    Acum citind aici am impresia că șansele de care vorbești aici sunt însă foarte rare. În acel cetimetru cub de șansă, parcă sunt cuprinse tone de universe (poetic spus) și dacă ești atent… parcă ai impresia că toată viața ta a fost doar probabil o pregătire ca să nu o ratezi.

    • adevarat spui. ai impresia doar. 🙂
      adevarul este ca putem schimba oricand orice intr-o fractiune de secunda.

      acel centimetru cub de sansa, este aceiasi boaba de mustar care poate schimba viata unui om.
      eu cred ca sansa este in fata noastra mereu, drept ai spus ca ne antrenam sa o putem atinge intinzand mana prin iluzia aceasta colorata si plina se sunete si simtiri.

  2. M-am gândit tare mult la ce ai spus în articol. Ai dreptate… începusem să intru în resemnare, să mor încet în fiecare zi.
    Țin minte acu cam 3 ani. Mi-a venit așa ca și cum îți pică fisa, o trăznire de gând: nimic nu are sens, nu există scop. Mi s-a făcut rău, am amețit și am avut impresia că înnebunesc. Am smuls găleata cu apă și spăltoarea și am fugit furioasă să spăl scările. Trebuia să fac ceva și am făcut dar întrebând, cum e aia fără scop, fărăr țel. Un gând mi-a răspuns că Dumnezeu nu are nevoie de motiv ca să existe, nu are nevoie de țel ca să fie, El ESTE. M-am împrietenit cu greu cu ziua aceea după ce am suduit juma de oră moșmondind pe scări. Amu vii tu cu MAGIA LUMII. Tulai!

    • universul te aude si raspunde desigur.

      si eu m-am gasit intr-un moment asa cum scriai intr-un articol. sincronicitati.

      bine faci ca speli scarile. sa cauti sa citesti stalkingul, e pe aici in blog la mine.. una din reguli este ca daca te simti coplesit, ia o pauza dar fa ceva mic, banal, cum ar fi sa speli scarile :), si sa uiti o vreme.

      importanta de sine a egoului ne aduce in situatii aparent disperate. mintea nu poate explica misterul vietii si cand o pui la zid dispera, drama totala spre sinucidere vai vai.. :))

      ii dai de lucru cu scarile si isi revine..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s