cine esti?

cine esti?

care e rostul tau in aceasta lume?

 

stii sa raspunzi la intrebarile de mai sus?

… nu stii.  iar daca nu stii…

 

ca sa aflii raspunsul trebuie sa stii/sa poti sa suferi. mult.

lumea, azi, nu stie sa sufere nici macar de un franc.

iar ca sa aflii raspunsul la intrebarile de mai sus, trebuie sa fii pregatit sa suferi de un milion de franci.

burning-wallpaper-1920x1080

caile, “retetele”, judecatile si trairile sunt intodeauna individuale si ultra personale.

in 2017 eu va doresc (doar celor care vor si inteleg ca libertatea vine la pachet cu pierderea formei umane, cu dizolvarea hartii din minte.. etc), va doresc sa puteti raspunde, chiar daca va dura pret de o bataie de inima(cat sa nu va faceti rau, de nu puteti duce), la intrebarile de la inceput.

 

altfel, un 2017 cu inceputuri de bun augur. numerologic este complet anul. 10. poti incepe orice fara “karma” si bagaje din trecut. asta daca vrei desigur.

 

beyond_the_story_i-wallpaper-1920x1080

 

viziuni din…

“educatia nu este substitut pentru inteligenta.
Am spus deja că anumitor oameni le este foame și sete de adevăr. Dacă se gândesc la
problemele vieții și sunt sinceri față de ei înșiși, ei se vor convinge în curând că nu le mai este posibil să trăiască așa cum au trăit, nici să fie ceea ce au fost până acum; că trebuie cu orice preț să găsească o ieșire din această situație și că un om nu își poate dezvolta puterile și capacitățile ascunse decât dacă își curăță mașina de toate murdăriile care s-au depus de-a
lungul vieții sale. Ca să facă această curățenie în mod rațional, e nevoie să vadă ce trebuie
curățat, unde și cum; dar este aproape imposibil să vadă prin el însuși. Pentru a vedea ceva de acest gen, trebuie să privească din exterior, și, pentru asta, ajutorul reciproc este indispensabil.
Dacă vă amintiți de exemplul de identificare pe care l-am dat, veți vedea cât de orb este un om atunci când se identifică cu stările sale, cu sentimentele și cu gândurile sale. Dar dependența noastră se limitează doar la lucrurile care pot fi înțelese dintr-o dată? La cele care sunt atât de frapante încât nu pot să nu ne atragă atenția? Vă amintiți ce am spus în legătură cu felul în care judecăm caracterul oamenilor, împărțindu-i în mod arbitrar în buni și răi? Pe măsură ce un om începe să se cunoască, descoperă fără încetare noi domenii de mecanicitate în el – să le numim automatisme – domenii în care voința sa, acel ”eu vreau” al său nu are nicio putere și unde totul este atât de confuz și atât de subtil, încât este imposibil să se regăsească în asta fără a fi ajutat și ghidat de autoritatea cuiva care știe.
Pe scurt, iată starea lucrurilor în ceea ce privește cunoașterea de sine; pentru a face,
trebuie să știi – dar pentru a ști, trebuie să descoperi cum să știi; și asta nu o putem descoperi decât prin noi înșine.
Dar există un alt aspect al căutării: dezvoltarea de sine. Să vedem puțin cum se
prezintă lucrurile aici. Se înțelege de la sine că, pe cont propriu, un om nu poate să afle din
senin cum să se dezvolte pe sine și cu atât mai puțin ce anume trebuie să dezvolte.
Totuși, încetul cu încetul, întâlnind oameni care caută, vorbindu-le, citind cărți despre
dezvoltarea de sine, el se trezește atras în sfera întrebărilor.
Dar ce va găsi el acolo? La început, un abis de șarlatanie nerușinată, bazată în
întregime pe aviditate, pe dorința de a-și face o viață ușoară înșelând oamenii creduli care
caută să iasă din neputința lor spirituală. Înainte de a fi învățat să separe grâul de neghină, va trece mult timp, în care nevoia sa de a descoperi adevărul riscă să se clatine și să se stingă, sau să se pervertească. Lipsit de flerul său, el poate atunci să se lase antrenat într-un labirint care sfârșește direct în coarnele diavolului. Dacă omul reușește să se tragă din această primă mocirlă, el riscă să cadă într-un nou teren mlăștinos, cel al pseudo-cunoașterii.
Adevărul îi va fi servit sub o formă atât de vagă și de necomestibilă, încât va produce
impresia unui delir patologic. I se va arăta felul de dezvoltare al puterilor și al capacităților
ascunse, despre care i se promite că îi vor da fără prea mare greutate, cu condiția să
persevereze, puterea și dominarea tuturor, atât asupra creaturilor însuflețite, cât și asupra
materiei inerte și a elementelor. Toate aceste sisteme bazate pe teorii dintre cele mai diferite sunt extraordinar de seducătoare, fără îndoială chiar din cauza caracterului lor vag. Ele atrag în mod special persoane ”semieducate”, pe jumătate instruite în ceea ce privește cunoașterea pozitivă.
Dat fiind faptul că majoritatea problemelor studiate din punctul de vedere al teoriilor
oculte sau esoterice depășesc limitele noțiunilor accesibile științei moderne, aceste teorii o
privesc pe aceasta de sus. Tot așa de bine, dând dreptate științei pozitive, ele îi reduc de altfel importanța și lasă să se înțeleagă că știința este un eșec sau chiar mai rău.
Atunci la ce bun, începând din acel moment, să mai mergi la universitate, să te ofilești
pe manualele oficiale, dacă teorii de genul acesta permit să privești de sus toate celelalte
științe și să te pronunți fără drept de apel asupra tuturor problemelor științifice?
Dar este un lucru important pe care studiul acestor teorii nu îl oferă: el nu include
obiectivitatea în materie de cunoaștere, mai puțin decât știința însăși. El tine să încețoșeze
creierul omului și să îi diminueze capacitatea de a raționa și de a gândi sănătos, ajungând
astfel un psihopat. Iată care este efectul acestor teorii asupra omului pe jumătate educat, care le ia drept revelații autentice! De altfel, acțiunea nu este atât de diferită asupra savanților înșiși, atunci când ei au fost atinși, oricât de ușor, de otrava insatisfacției lucrurilor așa cum sunt ele.
Mașina noastră de gândit are proprietatea de a fi convinsă de tot ce vreți, numai să fie
influențată într-un mod repetat și persistent în direcția voită. Un lucru care poate, la început, să pară absurd, va sfârși prin a părea rațional, cu condiția să fie repetat cu suficientă insistență și convingere. Un anumit tip de om va repeta fraze gata făcute care i-au rămas în minte, un altul va merge să caute dovezi și paradoxuri sofisticate pentru a-și justifica afirmațiile.
Amândoi trebuie compătimiți la fel. Toate aceste teorii enunță afirmații care, ca și dogmele,
nu pot fi verificate – în orice caz, nu prin mijloacele de care dispunem.
Și atunci îți sunt sugerate anumite mijloace și anumite metode de dezvoltare de sine,
care ar trebui să conducă la o stare în care aceste afirmații pot fi verificate. În principiu, nu ar mai trebui adăugat nimic.
Dar, de fapt, practica îndelungată a acestor metode riscă să îl
conducă pe căutătorul prea zelos la rezultate nedorite. Un om care aderă la teoriile oculte și
care se crede dotat în acest domeniu va fi incapabil să reziste tentației de a pune în practică
metodele pe care le-a studiat, adică el va trece de la teorie la acțiune. Poate va acționa cu
circumspecție, evitând metodele care, după el, comportă riscuri, și alegând mijloacele cele
mai sigure și mai autentice. Poate că le va examina cu cea mai mare grijă. Totuși, tentația pe
care o va avea de a le utiliza, insistența care îl înconjoară asupra necesității de a le folosi,
asupra naturii miraculoase a rezultatelor lor, în timp ce laturile lor rele sunt cu grijă
disimulate, toate acestea îl vor îndemna să le încerce.
Poate că, încercându-le, va descoperi metode inofensive pentru el. Poate chiar va
obține un beneficiu din asta. Dar, cel mai adesea, metodele de dezvoltare de sine care sunt
propuse pentru a fi experimentate, fie ca mijloace, fie ca scopuri, sunt contradictorii și de
neînțeles. Cum ele se aplică unei mașini atât de complexe și atât de necunoscute ca
organismul uman, și în același timp acestei laturi a vieții noastre care îi este în mod intim
legată, pe care noi o numim psihic, cea mai mică greșeală de aplicare, cea mai mică
neîndemânare, cel mai mic exces de presiune pot cauza mașinii daune ireparabile. Fericit cel
care va scăpa aproape neatins dintr-un asemenea viespar!
journey_6-wallpaper-1920x1080
Purtătorii acestei cunoașteri se ascund și ei, nevrând să fie cunoscuți de cei care îi
înconjoară, dar nu încetează să existe. Din când în când, curente izolate apar la suprafață,
arătând că undeva în adâncuri, chiar în zilele noastre, curge puternicul curent al vechii
cunoașteri a ființei.
Să deschizi un pasaj până la acest curent, să îl găsești – asta este sarcina și scopul
căutării, căci, odată găsit, un om poate să se încredințeze cu îndrăzneală căii pe care se
angajează; apoi, nu îi rămâne decât să ”cunoască”, cu scopul de ”a fi” și de ”a face”. Pe calea
aceasta, un om nu va fi total singur; în momentele dificile, va primi un sprijin și o direcție;
căci toți cei care urmează această cale sunt legați cu un lanț neîntrerupt.”
.. lumea reala. gurdjieff.
magic_7-wallpaper-1920x1080
Advertisements

3 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s