refuz sa onorez intelegeri la care nu am luat parte 🙂
e asa simplu.
nu m-a intrebat nimeni daca vreau sa fiu mancare emotionala, “angajat” pentru 10 ore munca pe zi, sau pentru… pentru.. stiti voi.
Cineva stiind ce se intampla cu mintea straina, indemna omul sa renasca din nou, dar in timpul vietii, nu dupa moarte. S-a folosit cu intelepciune de “armele” mintii straine, de softul bine/rau ca sa induca omului ideea de lupta contra invadatorului dar sa fie gingasi cu mintea adevarata, pentru ca ea va fi precum un copil la trezire, dupa atata timp de “sclavie”.
repet, cea mai mare chestie a zburatorului , scris in carte, este sa ne faca sa credem ca el nu exista. maaare chestie, cum sa lupti cu cineva care nu exista?
frica ta nu este a ta, ci a ‘zburatorului”.
” Ca prin vis, îl auzeam pe don Juan Matus explicîndu-mi că omul este singura specie care, după cîte ştie el, are mantaua luminoasă a conştientizării în afara coconului luminos. Prin urmare, el a devenit o pradă foarte uşoară pentru un tip de conştientizare de o altă natură, cum este cea a animalului de pradă.
îmi spuse apoi cel mai dureros lucru dintre toate cele de pînâ acum: cum că acea fîşie îngustă de conştientă este epicentrul autoreflecţiei unde oamenii sînt blocaţi pe vecie. Jucîndu-se cu autoreflecţia noastră, care este, de fapt, singurul dram de conştientă care ne-a rămas, animalele de pradă creează momente de conştientizare pe care le consumă apoi fără scrupule. Ne creează false probleme pentru a ne forţa să generăm aceste momente de
conştientizare şi astfel ne ţin în viaţă pentru a-i hrăni cu energia aşa-ziselor noastre griji.”
pentru cei care inteleg din nlp “dialogul interior” acel flux de ganduri neincetat, noianul de ganduri care nu se opreste, decat dupa ce ne disciplinam indejuns, acel dialog interior, urmarit constient duce mereu catre “griji”/frica. de dimineata pana seara griji si frica oare ce o sa fie azi, ce o sa zica sefu, ce va fi maine, ce .. ce ce ce… o frecventa emotionala care hraneste zburatorul, fiind o mireasma deosebita pentru el.
“vrăjitorii cred că animalele de pradă ne-au constituit sistemul de valori, noţiunile de bine şi rău, moravurile sociale. Ei sînt cei care ne-au inoculat speranţele şi visele de mărire sau eşec.
Ei ne-au dat avariţia, lăcomia, laşitatea. Animalele de pradă sînt cele care ne determină să fim complezenţi – satisfăcuţi de noi înşine, banali, egocentrici.”
frica nu e specifica omului. nu este a noastra. nici lasitatea, nici lacomia..
daca toti oamenii sunt asa, intelegeti acum ce inseamna cand spune Isus, sa fiti nebuni intru Hristos? cine vrea sa pastreze sufletul il va pierde, iar cine il va pierde mie il va recastiga? jugul lui e usor.. etc..
intelegeti de ce don Juan (cartile lui castaneda) invata vrajitorii o tehnica numita “nebunia controlata”?
de ce gurdjieff spune ca oamenii sunt adormiti?
cum sa vorbesti oamenilor despre… faptul ca ei vorbesc/traiesc prin “traducator/mintea straina”, iar acest traducator are alte interese? si ca oamenii nu fac deosebirea in gandurile lor?
ei vorbesc in gand, au ganduri care intreaba, si care raspund, se conving singuri de justetea dialogului interior. cum sa spui cuiva ca libertatea e altfel? cand acea persoana te aude, dar in gandurile lui isi vorbeste cu fraze de gen “in teorie o avea dreptate, dar daca nu e asa.. pai de unde stie el.. off nu inteleg.. e interesant.. dar eu am treaba de facut, maine merg la servici, sau sunt obosit..sau.. ”
“Dar de ce vrăjitorii Mexicului antic, ca şi toţi cei de azi, deşi văd aceste animale de pradă, nu reacţionează?
– Noi doi nu putem face nimic, spuse grav, trist chiar, don Juan. Tot ceea ce putem face este să ne disciplinăm îndeajuns de mult încît ele să nu ne poată atinge. Cum să le ceri semenilor tăi să se supună rigorilor disciplinei?”
il separatio 